Fat frumos din Zalau

A fost odata, ca de n-ar fi tot as povesti, un baiat frumos, nascut acum 19 primaveri in Zalau. Stau pe strada Traian, langa hala cu acelasi nume din Bucuresti, sau ma rog dintr-o melodie a formatiei Phoenix. Sau Pasarea Colibri, pe vremuri. Sunt vecin cu domnul Petrcu, macelarul - bun om, ca painea calda, de ma mir ca nu s-a facut brutar. Lumea ii zice asa cum banuiti, Petcu Macelaru, si este evident si de ce ii zic asa. Vali e inebunita dupa carnatul lui, e cel mai lung si mai gustos carnat din tot cartierul.

Fat frumos din Zalau

Macelarul nostru, sau Fat frumos si maiestuos nu s-a insurat niciodata, pentru ca prea multe printese jinduiau la carnatul lui. La reteta lui, mai exact. Ei bine dragii mei, intr-o zi se trezeste Vali cu Petcu Macelaru la ea la usa. Ea imbracata mai la neglije cum se zice, el nespalat si cu budigaii in vine. Vine repede la ea sa-i zica ca a gasit o reteta noua de carnati, cu oua. Vali curioasa din fire vrea sa vada carnatul si oualele, ca nu mai vazuse asa ceva de cel putin o luna. 

Ii da Petrcu carnatul sa-l admire, il manaca de vre-o doua ori cu multa placere, apoi ii zice: Vali nu vrei tu sa-ti faci abonament la mine la macelarie? Si-am incalecat pe ea [ pe-o sa ] si v-am spus povestea asa. Daca v-au placut personajele, mai poftiti si-n alta zi pe aici pe la Zosolino la cafenea, ca are povesti multe si marunte, dar mai ales placute!